vineri, 28 februarie 2014

Limba si literatura română Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera voca ională – Toate profilurile (cu excep ia profilului pedagogic)

                                                                          Model

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
             SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citeste următorul text:
                    Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
                    Tremurând s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
                    Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
                    Licăreste-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.
                    Bate vânt cu ploaie-n geamuri
                    Si e noapte neagră-afară ...
                    Plânsul stresinii suspină ca un cântec de vioară
                    Monoton, soptind povestea unei vremi de mult uitate ...
                    Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.
                    Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
                    Si de oameni si de patimi fericirea ne-o desparte.
                    Singur eu veghez în noapte,
                    Ploaia cântă tot mai tare ...
                    Si m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.
                                                                                   (George Topîrceanu, Singuri)
Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerin e cu privire la text:1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: licărește și singur.               2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvența: Ci-ntunericul prieten.                                                              2 puncte
3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul casă. 2 puncte
4. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivită ii prezente în textul dat.                      4 puncte
5. Precizează două motive literare identificate în textul dat.                                                              4 puncte
6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 4 puncte
7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din prima strofă.                                                4 puncte
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric.                                                     4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, a doua strofă a textului, prin eviden ierea rela iei dintre ideea poetică si mijloacele artistice.                                                                                                                     4 puncte

     SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
  Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre importanța acțiunilor de protejare a
mediului.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
    − să respec i structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
    − să ai con inutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii fa ă de
problematica pusă în discu ie, enun area si dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate
ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
    − să respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de
punctua ie) si precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
 
     SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
   Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezin i particularită,ile de construc,ie a unui
personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui M. Sadoveanu.
   În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la
conflictul/conflictele din textul narativ studiat;
− evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/citate/secven e comentate;
− ilustrarea a patru elemente de structură si de compozi ie ale textului narativ studiat, semnificative
pentru construc ia personajului ales (de exemplu: ac iune, conflict, rela ii temporale si spa iale, incipit,
final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.);
− sus inerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului narativ studiat se reflectă în
construc ia personajului ales.
 



Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru con inutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin ă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilită,i de
analiză si de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctua,ia – 2 puncte; asezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind
numărul de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte
si să dezvolte subiectul propus.

Examenul de bacalaureat na ional 2014 Proba A


Model
Biletul nr.1

Citeste textul cu voce tare.
În fiecare an, aceeași dramoletă – cel puțin pentru mine: ies greu din timpul
sărbătorilor și intru și mai anevoie în cel al vieții de zi cu zi. Nu-mi place, recunosc, rutina
cotidiană. Mi-aș dori cu adevărat să fie Crăciunul în fiecare zi. Știu că nu se poate [...]. Din
păcate, am constatat un lucru foarte grav despre mine: nu știu să trăiesc timpul obișnuitului ... Vin
dintr-o familie într-un fel fericită, în care rutina era exilată. Membrii ei au avut norocul să facă
lucruri creative și, în mare parte, cam ce-au vrut. Nu au fost obligați să aibă un program fix
[...]. Ca atare, valorile pe care mi le-au inculcat nu erau, nici pe de parte, cele ale lingușelii,
ale obedienței, ale făcutului frumos în fața unei autorități ... [(] E mult mai simplu să faci față
bucuriei și strălucirii decât cotidianului mediocru.
De Crăciun trebuie să fii mai bun, să dăruiești; dar asta, în ceea ce mă privește, pare
mai apetisant decât să fii mereu egal cu tine însuți, să-ți „îndeplinești sarcinile”, oricare ar fi
ele. Mi se pare mult mai complicat să faci față obișnuitului decât extraordinarului. Mi se pare
mult mai greu să te comporți ca de Crăciun chiar și în zilele anoste în care nu faci decât să
completezi niște hârtii, să plătești ceva facturi și să umpli sacoșe cu mâncare. Cine reușește
să-și facă datoria, ca și cum ar fi mereu sărbătoare, e un ... winner.
(Iaromira Popovici, Treceri și desprinderi, în Dilema veche)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare
din textul citat:
  a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
  b. Cărui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/
de conținut./Ce particularități de limbaj se pot identifica în textul de mai sus?
  c. Ce elemente de con inut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2. Care este opinia ta despre efectele rutinei asupra vieții cotidiene? Sus ine cu argumente
opinia pe care o enunți.

luni, 17 februarie 2014

Particularităţile basmului cult - eseu structurat (plan)

Particularităţile basmului cult 

    Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile basmului cult, prin referire la o operă literară studiată.
    În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- precizarea a două caracteristici ale speciei literare basm, existente în opera literară studiată;
- prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi/ sau ale compoziţiei (de exemplu: acţiune, secvenţă narativă, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia personajelor, incipit, final, perspectivă narativă, tehnici narative etc.);
- evidenţierea relaţiilor dintre două personaje reprezentative pentru basmul cult ales;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul cult pentru care ai optat.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.
PLANUL COMPUNERII
COMPUNEREA
I. Introducere
- date despre autor;
- date despre text;
Ion Creangă s-a născut...
Este considerat ...
Printre creaţiile sale cele mai cunoscute se numără...
"Povestea lui Harap-Alb" a apărut în...
II. Cuprins

     - definiţia basmului cult;

   R1 - precizarea a două caracteristici
        ale speciei literare basm, existente în opera literară studiată:
            a) opoziţia bine-rău;

           b) fiinţe fantastice.


   R2 - prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi / sau       ale compoziţiei:
   
            a) acţiunea - este respectată schema basmului ( prezentarea schemei şi povestirea acţiunii);


           b) spaţiul şi timpul - ca în orice basm sunt nedefinite  (ilustrare: trebuie să spunem unde şi când se petrec   faptele);


            c) incipitul - formulă de început ca în orice basm (modificată însă în manieră proprie, de Ion Creangă)


            d) finalul - formulă de final ca în orice basm (modificată însă, în manieră proprie, de Ion Creangă)


     R3: evidenţierea relaţiilor dintre două personaje reprezentative:
          - relaţie antagonică;
          - răul are rol formator, contribuie la construirea personalităţii eroului principal;


    R4: exprimarea unui punct de vedere argumentat despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul cult pentru care ai optat:
           - amestecul de real şi fabulos


Basmul este...

Particularităţile basmului se regăsesc şi în textul lui Ion Creangă.

În primul rând, întâlnim opoziţia...

În al doilea rând...



Alte particularităţi ale basmului întâlnite în textul lui Creangă ţin de construcţia subiectului şi de compoziţie.


În primul rând, acţiunea...



În al doilea rând, spaţiul şi timpul...




În al treilea rând, există formulă de început...




În al patrulea rând, există formulă de sfârşit...




Ca în orice basm, există personaje care reprezintă...





Ceea ce diferenţiază basmul lui Creangă de basmele populare este...
III. Încheiere
        - concluzie: rezumat al cuprinsului
În concluzie, textul lui Ion Creangă are particularităţile unui basm obişnuit, pentru că...
În acelaşi timp însă el se deosebeşte.



Citeşte următorul text:
Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând  s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.

Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.

Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.

                (George Topîrceanu, Singuri)

8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric.  4 puncte

PLANUL COMPUNERII
COMPUNEREA
I. Introducere
   - definiţia genului liric;
Genul liric cuprinde toate operele literare...
II. Cuprins
   - afirmaţia care trebuie dovedită;
   - demonstrarea afirmaţiei prin argumente:
  • exprimă DIRECT gânduri, idei, sentimente, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate - analizăm strofă cu strofă, arătând:
    • CE spune autorul? (universul imaginar creat);
    • CUM spune autorul? (mijloace de expresivitate artistică: figuri de stil etc.)
    • DE CE spune autorul? (semnificaţii - idei, sentimente-, cauze, efecte artistice)
  • există o voce lirică (EUL LIRIC) - găsim indicii gramaticali ai prezenţei sale (pronume şi verbe la persoana I etc.)
Cele două trăsături ale genului liric, pe care le putem regăsi în textul...

Prima trăsătură este exprimarea directă a...
Strofa I surprinde momentul...



Strofa a II-a descrie spaţiul...



Strofa a III-a readuce în prim-plan...









A doua trăsătură a genului liric, pe care o are şi textul...
III. Încheiere
   - concluzie: ceea ce era de demonstrat a fost demonstrat.
Aşadar, cele două trăsături ale genului liric...


Examenul de bacalaureat naţional 2014 Limba și literatura română Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic


Model


Citeşte următorul text:
VI

Noi stam cântând în noapte în turnul fermecat
Ce-și nalță fruntea sură din negrile ruine,
Iar viersurile noastre, ciudate și streine,
Deși voiau să râdă, plângeau un vechi păcat.

Stam singuri, și cum cerul greoi și-ntunecat
Părea o carte veche cu taine sibiline,
Noi glasul ridicarăm în cântece senine
Chemând uitarea sfântă în tragicul palat.

Bătând din aripi grele, trecu grozava noapte,
Plutind demoniacă în valuri lungi de șoapte,
Iar jos, zăcând în umbră, stau roze la picioare.

Păunii sub arcade, visând, plângeau în somn,
Și rozele păliră ca albele fecioare
Ce mor chemând zadarnic al visurilor domn.

(Ştefan Petică, Moartea visurilor – XIV)

sibilin – profetic, enigmatic; în Antichitate, sibilă – femeie înzestrată cu darul profeției
demoniac – demonic
Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţ e cu privire la text:
 
1. Numeste câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: singuri şi chemând. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvența: cerul greoi și-ntunecat. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului noapte. 2 puncte
4. Precizează tema şi un motiv literar identificate în textul dat. 4 puncte
5. Menţ ionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţ ii prezente în textul dat. 4 puncte
6. Selectează două secvenţ e din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 4 puncte
7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din a doua strofă. 4 puncte
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, prima strofă a textului dat, prin evidenţ ierea relaţ iei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
 
Răspunsuri posibile

   1. singuri - solitari, chemând - invocând.
   2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte diferite ( conjuncţia şi şi adjectivul întunecat), prin căderea vocalei î din cuvântul întunecat. Dispare astfel o silabă şi versul are măsura cerută de necesităţile prozodice: 13 silabe.
   3. Poetul stătea pierdut în noaptea gândurilor.
   4. Tema poate fi condiţia umană (tragică), iar unul din motive ar putea fi turnul, simbol al claustrării şi al alienării.
   5. Mărci ale subiectivităţii sunt pronumele de persoana I (noi) şi verbele la persoana I (stam, ridicarăm).
   6. Dimensiunea spaţială a imaginarului poetic se conturează în secvenţele: în turnul fermecat,
din negrile ruine, în tragicul palat.
   7. Sentimentul general transmis de poezia lui Petică este de apăsare sufletească, de suferinţă, de zădărnicie produse de neputinţa de a scăpa de un destin tragic. Este o stare vagă, nedesluşită, dar puternică, pregnantă, zdrobitoare. În strofa a II-a întâlnim figuri de stil care contribuie la conturarea aceste stări. De exemplu, epitetul tragicul din ultimul vers, asociat substantivului palat, aduce o intensificare a durerii. Comparaţia cerul... părea o carte veche cu taine sibiline sugerează neputinţa omului de a-şi descifra destinul, singurătatea celui care nu simte prezenţa divinităţii.
   8. Cele două trăsături ale genului liric prezente în text sunt 1. transmiterea în mod direct a unor idei şi sentimente şi 2. prezenţa eului liric. Poetul încearcă să comunice direct tragismul existenţei (tragicul palat), pe care fiinţa umană nu îl poate depăşi nici măcar prin apelul la divinitate, care pare mută (cerul greoi şi-ntunecat părea o carte veche cu taine sibiline). Mărcile prezenţei eului liric sunt pronumele şi adjectivele la persoana I (noi, noastre) şi verbele la persoana I (stam, ridicarăm).
   9. Această poezie - aparţinând curentului simbolist - creează o atmosferă dureroasă, sfâşietoare, tragică. Nu se compun imagini, ca în poezia anterioară simbolismului, ci se transmit sugestii, se emană o invizibilă radiaţie lirică. Apăsare sufletească, deznădejde, claustrare par a fi sentimentele sugerate, toate sub semnul morţii. Prima strofă ne introduce în această lume a senzaţiilor vagi, obscure. Dimensiunea spaţială a imaginarului poetic este dată de substantivele turn şi ruine, sugerând claustrare şi distrugere. Epitete precum sure şi negrile, alături de substantivul noapte colorează sumbru această lume de trăiri sufleteşti. Verbul plângeau contribuie la adâncirea durerii, iar substantivul păcat, întărit de epitetul vechi sugerează ideea ispăşirii unui blestem ancestral. Eul liric - în ipostaza de "noi", adică de reprezentant al umanităţii întregi - încearcă evadarea din această capcană a suferinţei prin cântec, prin artă. Strofa următoare pare a sugera însă că arta nu poate să aducă decât, cel mult, remediul paliativ al uitării.


Fabula

    Fabula este o specie a genului epic, în care se critică defecte omeneşti prin intermediul obiectelor sau al fiinţelor necuvântătoare. Fabula are două părţi ( naraţiune şi morală ) şi un mesaj cu caracter educativ.
    Textul “Câinele şi căţelul”, de G. Alexandrescu este o fabulă, pentru că are toate caracteristicile acestui tip de text.
...................................................................
    În primul rând, este un text epic. Are acţiune, personaje, narator. Acţiunea este simplă. Câinele Samson .......................................................
    Personajele sunt................................ Naratorul povesteşte la persoana a III-a.
...........................................................................
....................................................................
    În al doilea rând, textul este fabulă, pentru că, prin intermediul unor animale, sunt criticate de fapt defecte umane. Samson este tipul omului omului laudaros si viclean iar Samurache tipul omului naiv...........
Samurache este tipul omului ............................
..........................................................................
....................................................
    În al treilea rând, textul are o structură specifică fabulei. Prima parte conţine ...........................,
iar a doua parte........................................
................................................................... 
..............................................................
    În sfârşit, textul este fabulă, pentru că are un mesaj cu caracter educativ. Învăţăm de aici.....
În concluzie, textul « Câinele şi căţelul » este o fabulă, pentru că................................................

CUPRINS
Argumentarea faptului că textul "Câinele şi căţelul" este o fabulă
    a) specie  a genului epic - are:
            - acţiune - rezumat;
            - personaje - enumerare;
            - narator;
   b) prin intermediul unor animale, critică defecte omeneşti:
            - demagogia ( Samson ) - explicaţie, citate;
            - îngâmfarea (Samson) - explicaţie, citate;
            - naivitatea (Samurache) - explicaţie, citate;
            - etc.
   c) are o structură specifică:
            - textul narativ;
            - morala (învăţătura);
  d ) caracterul educativ al mesajulu
    Fabula este o creaţie epică, în versuri sau în proză, în care autorul, prin intermediul animalelor, plantelor sau obiectelor personificate, satirizează defecte sau moravuri omeneşti cu scopul de a le îndrepta.
Fabula cuprinde două părţi: întâmplarea propriu-zisă şi morala sau învăţătura care se desprinde din text, direct sau indirect.
    În opera „Câinele şi căţelul” autorul pune în discuţie prin intermediul personajelor sale, întruchipate de animale personificate, principiul egalităţii între semeni. Câinele este un simbol pentru omul nesincer, al cărui ţel ascuns să parvină prin ipocrizie, iar căţelul întruchipând omul naiv care crede cu uşurinţă vorbele auzite.
    Acţiunea aduce în prim-plan o întâmplare prin intermediul personajelor animaliere. Întâmplarea propriu-zisă începe cu vorbele arogante ale dulăului     Samson care îşi exprimă indignarea faţă de pretenţia celor mai puternici, precum lupii, urşii şi leii, că „preţuiesc ceva” prin originea lor nobilă. El consideră că acest aspect este o întâmplare. În acest fel el critică lipsa de modestie a celor mai puternici ca el.
    În spijinul ideilor sale, aduce exemplul ţărilor civilizate în care există egalitate şi exemplul propriu. Samurache, încurajat de cuvintele lui Samson, intervine exprimându-şi afecţiunea şi bunele intenţii, tratându-l ca pe un frate. Samson este uimit de îndrăzneala acestuia, îi răspunde urât: „potaie”, „lichea neruşinată”, chiar îi promite bătaie. Aici reiese falsa modestie, ipocrizia acestuia şi naivitaea omului de rând faţă de vorbele celor puternici.
    Morala este simplă: dulăul dorea egalitate cu cei mai puternici decât el, iar în faţa celor slabi dorea să menţină diferenţa de poziţie socială. Dialogul este utilizat în convorbiera dintre personaje pentru a scoate în evidenţă trăsături ale caracterului acestora: ipocrizia şi naivitatea.
    Personificarea este figura de stil predominantă. Celelalte figuri de stil folosite: epitete, repetiţii, enumeraţii, comparaţii subliniază oralitatea stilului şi naturaleţea dialogului.
    Aducând aceste argumente opera „Câinele şi căţelul” este o fabulă.