Examenul de bacalaureat 2014 la limba si literatura romana. Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocatională – Profilul pedagogic -MODEL

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Cite te următorul text:

VI

Noi stam cântând în noapte în turnul fermecat

Ce și nalță fruntea sură din negrile ruine,

Iar viersurile noastre, ciudate și streine,

Deși voiau să râdă, plângeau un vechi păcat.

Stam singuri, și cum cerul greoi și ntunecat

Părea o carte veche cu taine sibiline

 Noi glasul ridicarăm în cântece senine

 Chemând uitarea sfântă în tragicul palat.

Bătând din aripi grele, trecu grozava noapte,

Plutind demoniacă în valuri lungi de șoapte,

Iar jos, zăcând în umbră, stau roze la picioare.

Păunii sub arcade, visând, plângeau în somn,

Și rozele păliră ca albele fecioare

           Ce mor chemând zadarnic al visurilor domn                      

(S tefan Petică, Moartea visurilor – XIV )

sibilin– profetic, enigmatic; în Antichitate, sibilă – femeie înzestrată cu darul profețieidemoniac – demonic

Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerin e cu privire la text:

1. Nume te câte un sinonim neologic pentru sensul d in text al cuvintelor: singuri si chemând

.

2 puncte

2. Explică rolul cratimei în secvența: "cerul greoi și ntunecat."

2 puncte

3. Construie te un enun în care să ilustrezi sensu l conotativ al cuvântului

"noapte".

2 puncte

4. Precizează tema s i un motiv literar identificate în textul dat.

4 puncte

5. Men ionează două mărci lexico-gramaticale ale su biectivită ii prezente în textul dat.

4 puncte

6. Selectează două secven e din text care contureaz ă dimensiunea spațială a imaginarului poetic.

4 puncte

7. Prezintă semnificația a două figuri de stil dife rite din a doua strofă.

4 puncte

8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric.

4 puncte

9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, prima strofă a textului dat, prin eviden ierea rela iei dintre ideea poetică i mijloacele artistice.

SUBIECTUL al II5lea (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de c uvinte despre rolul pe care îl are lectura jurnalului

unui scriitor în receptarea operei sale. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

− să respec si structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor

lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri;

8 puncte

− să ai continutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei a propriei opinii fa ă de

problematica pusă în discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;

16 puncte

− să respect si normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) s i precizarea privind numărul de cuvinte. 

  4 puncte 

SUBIECTUL al III5lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de 6000900 de cuvinte în care să prezinți relatia dintre două personaje

dintr-un roman studiat, scris după 1980.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoare le repere:

− prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din roma nul studiat;

− eviden ierea, prin două episoade/citate/secven e comentate, a modului în care evoluează rela ia dintre cele două personaje;

− ilustrarea a patru elemente de structură i de co mmpozi ie ale romanului studiat, semnificative pentru

analiza rela iei dintre cele două personaje (de exemplu: ac iune, conflict, rela ii temporale si spa iale,

incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.);

− sus inerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului studiat se reflectă în evolu i a rela iei dintre cele două personaje.

EXEMPLU EVALUAREA NA IONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII A Anul colar 2013 2014 Limba S i literatura română

                 • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
                 • Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
                                             SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citeste, cu atenTie, textul:
    În seara aceea de Ajun eram nespus de agitat. Cu îngrijorare fără de seamăn mă
repezeam, după scurte popasuri, dintr-un col al cur ii într-altul, scrutând cerul cu încordate priviri.
   Mai ales în miazănoapte îmi pusesem toată nădejdea; de acolo avea să vină mult asteptatul nor de
zăpadă. Mi-l închipuiam enorm si alburiu, cu chip de om; un Mos Crăciun plutind greoi sub povara
darurilor pe căile văzduhului.
   Era cu neputin ă pe-o vreme ca asta să nu se ivească, scuturându-si barba de omăt, un cer
atât de plumburiu si potolit, e drept, dar atât de ghe os!
Numai fata din casă mă tot necăjea:
— Domnule, poftim înăuntru, ai să răcesti * [...]
Pruden a mă sfătui că e timpul să intru; atunci surprinsei în dreptul unuia din geamurile
care tocmai se aprinsese primul fulg. Îl văzusem; nu mai putea fi nicio înselare! Venise din
împără ia neagră de deasupra, minusculul flutur degerat se repezise în lumina geamului, spre a
cădea orbit în întunericul de dedesubt. [*]
    Când iesii într-un târziu afară, fulgi albi se vânzoleau buluc în pătratele luminoase ale
ferestrelor, roi de fluturi si fluturasi în vârtej fără odihnă [...]. Dar lămpile erau departe, în dosul
geamurilor aburite, si micile insecte de ghea ă piereau cerneri-cerneri în noaptea vicleană în care
se ascunsese frigul.
Nu-mi venea să cred ochilor, si multă vreme i-am privit neîncrezător; dar când pe negrul de
pretutindeni au început să răsară si să se lărgească ostroave de albea ă, n-am mai avut nicio
îndoială. [*]
Atunci n-am mai putut rezista bucuriei mele. Si cu căciuli a si cu umerii îmbrăca i în solzisori
de ie, ca într-o armură de argint, am năvălit înăuntru:
— Mamă! ... mamă, n-auzi ... mamă?
— Ce poftesti?
— Ninge, mamă...
— ....
— Ninge, mamă, n-auzi?
— Să faci bunătatea si să nu mai iesi afară si să te culci numaidecât.
(Gib. I. Mihăescu, Ierni jilave)
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerin2Tele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: agitat, piereau,
numaidecât. 6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secven a n-auzi. 6 puncte
3. Selectează un epitet si o compara ie din fragmentul dat. 6 puncte
4. Men ionează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnifica ia secven ei: Mai ales în miazănoapte îmi pusesem
toată nădejdea; de acolo avea să vină mult asteptatul nor de zăpadă. Mi-l închipuiam enorm si
alburiu, cu chip de om; un Mos Crăciun plutind greoi sub povara darurilor pe căile văzduhului.
6 puncte
B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să- i exprimi opinia despre
semnificațiile mesajului din textul dat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi o opinie despre semnificațiile mesajului din textul dat;
– să-ți sus ii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
– să ai un con inut adecvat cerin ei;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
                                           SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citeste, cu atentie, textul:
Profesorul Martin Maiden (55 de ani), care a introdus anul trecut un curs de limba română
la prestigioasa universitate britanică, povesteste [...] cum s-a îndrăgostit de limba nativă a lui
Eminescu.
A făcut cunostin ă cu limba română într-o librărie engleză pe când avea 13-14 ani, când a
descoperit întâmplător o carte de gramatică a limbii române, care i s-a părut fascinantă, desi
mărturiseste că nu în elegea nimic atunci. Acum, Martin Maiden, profesorul britanic de la Oxford
pasionat de limbile romanice, vorbeste româna aproape ca un nativ si i-a citit pe Sadoveanu si
Rebreanu.
Maiden a înființat anul acesta, cu ajutorul Institutului Limbii Române [*], primul curs de
limbă română din istoria universității Oxford, frecventat deja de 20 de studenți, majoritatea britanici.
În ciuda faptului că vorbeste româna fluent, profesorul Maiden nu se consideră un expert si
spune cu modestie că mai are mult de învă at. [...]
Pentru eforturile si iubirea sa fa ă de limba română, Academia Română i-a acordat, în
2010, o „Diplomă de onoare” din partea Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru
Rosetti”.
(Ioana Nicolescu, Englezul care a înfiin at primul curs de limba română la Oxford, în publicația Weekend Adevărul)
A. Scrie, pe foaie de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerin2ele de mai jos:
1. Formulează câte un enun în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– denumirea universită ii britanice unde s-a introdus un curs de limba română;
– recompensa primită de profesor din partea Academiei Române. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Men ionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secven a: A făcut
cunostin ă cu limba română într-o librărie engleză pe când avea 13-14 ani, când a descoperit
întâmplător o carte de gramatică a limbii române [*]. 4 puncte
4. Precizează func ia sintactică a cuvintelor subliniate din secven a: Acum, Martin Maiden,
profesorul britanic de la Oxford pasionat de limbile romanice, vorbeste româna aproape ca un nativ
si i-a citit pe Sadoveanu si Rebreanu. 4 puncte
5. Transcrie două propozi ii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:
Profesorul Martin Maiden, care a introdus anul trecut un curs de limba română la prestigioasa
universitate britanică, povesteste cum s-a îndrăgostit de limba nativă a lui Eminescu. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin adverbul relativ cum. 4 puncte
B. Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă narațiune în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o librărie. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spa io-temporal;
– să ai un con inut adecvat cerin ei;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin elor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compozi iei – 1 p.; coeren a
textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate con inutului – 2 p.; ortografia – 3 p.;
punctua ia – 2 p.; asezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

CONTINUTURI PENTRU SIMULAREA PROBELOR SCRISE ALE EXAMENULUI DE BACALAUREAT NATIONAL PENTRU ELEVII CLASEI A XI-A ÎN ANUL SCOLAR 2013 – 2014

LIMBA SI LITERATURA ROMÂNA
    Continuturile pentru simulare sunt cele prevazute în programa debacalaureat.
    Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele continuturi:
• reguli ale monologului, reguli si tehnici de construire a dialogului, stiluri functionale adecvate situatiei de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale si nonverbale în comunicarea orala – continuturi asociate competentei specifice 1.1;
• textul dramatic postbelic – continut asociat competentei specifice 2.3;
• limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii – continut asociat competentei specifice 2.5;
• simbolismul, prelungiri ale romantismului si clasicismului, perioada interbelica, perioada postbelica, curente culturale/literare românesti
în context european – continuturi asociate competentei specifice 3.2;
• interpretari si judecati de valoare exprimate în critica si în istoria
literara – continuturi asociate competentei specifice 4.3;
• autorii canonici: G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu, Marin Sorescu.

MATEMATICA
                   M_st-nat
  Continuturile pentru simulare, corespunzatoare claselor a IX-a, a X-a si a XI-a, sunt cele prevazute în programa de bacalaureat.
  Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele continuturi:
- Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceala a unui sistem liniar
- Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare din capitolul Sisteme de ecuatii liniare
• capitolului Functii derivabile
• capitolului Studiul functiilor cu ajutorul derivatelor
            M_mate-info
  Continuturile pentru simulare, corespunzatoare claselor a IX-a, a X-a si a XI-a, sunt cele prevazute în programa de bacalaureat.
  Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele continuturi:
- Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice
- Studiul compatibilitatii si rezolvarea sistemelor: proprietatea Kroneker-Capelli, proprietatea Rouchè, metoda Gauss din capitolul Sisteme de ecuatii liniare
• capitolului Derivabilitate
• capitolului Reprezentarea grafica a functiilor
            M_pedagogic
Continuturile pentru simulare, corespunzatoare claselor a IX-a, a X-a si a XI-a, sunt cele prevazute în programa de bacalaureat.
Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele continuturi:
- Structuri algebrice: inel, corp din capitolul Structuri algebrice

ISTORIE
POPOARE SI SPATII ISTORICE
   Europa si lumea în secolul XX
   Probleme de atins: Europa contemporana (unitate, diversitate, integrare); Cultura româna – cultura europeana; România si Europa în secolul al XX-lea
OAMENII, SOCIETATEA SI LUMEA IDEILOR
  Economie si societate în lumea postbelica
   Probleme de atins: Ocupatii si statute profesionale; Viata privata si viata publica; Economie rurala – economie urbana în România.
   Stiinta si societatea
   Probleme de atins: Impactul tehnologiei asupra vietii cotidiene si a mediului; Noile tehnologii si timpul liber.
STATUL SI POLITICA
   Statele în perioada contemporana
   Probleme de atins: Forme de organizare statala; Idei si regimuri politice.
Nota:
  Continuturile de mai sus fac parte din Programa scolara pentru istorie - clasa a XI-a, fara a fi incluse în programa pentru examenul de bacalaureat national.
  Competentele evaluate sunt cele prevazute în programa pentru examenul de bacalaureat national, formate/dezvoltate pâna la data sustinerii simularii.

LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA MATERNA
I. Kommunikációs képességek
Tartalmak
1.1 A nyelvi közlés tényez i (adó, vev , csatorna, kód, üzenet,kontextus), funkciói (ismeretközl , érzelemkifejez , felhívó, kapcsolatteremt , metanyelvi, stilisztikai).
1.2 Mindennapi kommunikáció (párbeszéd, monológ); nyilvános kommunikáció; tömegkommunikáció.
1.3 Rétegzettség és norma a nyelvhasználatban (köznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tájnyelvi változatok); a nyelvváltozatok eltér kifejezési formái.
1.4 Stílusrétegek, stílusárnyalatok (társalgási, tudományos-szakmai, publicisztikai, hivatalos, szépirodalmi).
2.1 A szöveg. Szövegszervez eljárások. Szövegszerkezet, szövegösszefüggés, grammatikai kapcsolóelemek, szövegjelentés (tételmondat, kulcsszó, témahálózat).
2.2 Szövegtípusok, szövegm fajok (elbeszél , leíró, érvel ; hivatalos írásm vek: hivatalos levél, szakmai önéletrajz; levél).
3.1 Érvel -meggy z , értekez szövegek (szónoklat, értekezés).
3.2 Az érvel -meggy z , értekez szöveg jellemz i: szókincs, terminológia, az érvelés technikája (érvek, ellenérvek; deduktív, induktív érvelés; bizonyítás, cáfolat).
4.1 Szóbeli és írott szövegek jellemz i.
4.2 A kommunikációs helyzethez és a tárgyhoz igazodó megnyilatkozás.
4.3 A magyar helyesírás alapelvei (a kiejtés, a szóelemzés, a hagyomány és az egyszer sítés elve); az egybeírás és különírás szabályai; a tulajdonnevek írásának szabályai; az idegen szavak helyesírása.
5.1 Vélemény, magyarázat; információk kiemelése, összefüggések megragadása, elfogadás, elutasítás megfogalmazása.
6.1 Könyv- és könyvtárhasználat; a forráshasználat etikai normái és formai kötöttségei; idézés, hivatkozás.
II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei
Tartalmak
1.1 Esztétikai tapasztalat, esztétikai érték, megjelenített értékek, értékrend, értékszerkezet.
1.2 Esztétikai min ségek: fenséges, alantas, tragikus, elégikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus.
1.3 Hangnemek: ünnepélyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus,
elégikus.
2.1 Irodalmi kánon, korstílus, stílusjegyek (középkor, reneszánsz, barokk, klasszicizmus, romantika).
3.1 Szóképek: metafora, megszemélyesítés, szinesztézia, allegória, metonímia, szimbólum. Hasonlat. Vándormotívum, archetípus. Alakzatok: ismétlés, ellentét, kihagyás, felcserélés, gondolatpárhuzam.
3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsúlyos ritmus, id mértékes ritmus, rím és rímfajták. Balassi-strófa, szonett.
3.3 Tér- és id szerkezet az epikai, lírai, drámai alkotásokban.
3.4 Epikai m fajok: eposz, ballada, legenda, novella, regény, napló, irodalmi levél.
3.5 Lírai m fajok: dal, epigramma, óda, himnusz, költ i levél, életkép, elégia, leíró költemény.
3.6 Drámai m fajok: tragédia, drámai költemény.
4.1 Elbeszélés és tanítás a legendában.
4.2 H steremtés a történeti tárgyú epikában (barokk eposz, történeti tárgyú m ballada, történelmi regény).
4.3 Az énelbeszélés változatai (levél, napló, irodalmi levél, szentimentalista
énregény). Az elbeszél i ént létrehozó narrációs eljárások.
4.4 Történetalakítás és id kezelés a romantikus epikus alkotásokban.
4.5 Romantikus emberkép az epikus alkotásokban.
5.1 Imitáció a barokk eposzban.
6.1 A közösségi én megnyilatkozásformái; a himnusz változatai (keresztény, közösségi), az óda történeti változatai (klasszicista, romantikus).
6.2 Lírai én a romantikában (teremt zseni, látnok, hasonmás).
7.1 Személyesség, személytelenség; közvetlenség, közvetettség.
7.2 Allegorikusság.
8.1 Imitáció, antik minta, imitáció és versszerkezet (piktúra, szentencia), verselés (klasszikus id mértékes verselés: hexameter, pentameter, disztichon), imitáció és m fajok (óda, elégia, epigramma).
8.2 Imitáció a humanista és klasszicista lírában.
9.1 Cselekmény, konfliktus, szerepl k rendszere, drámai h s, szerkezet, beszédfajták.
10.1 A romantikus dráma.
10.2 Eszmetörténeti összefüggések a drámai költeményben.
Ajánlott szerz k listája: Arany János, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai Vitéz Mihály, Jókai Mór, Kármán József, Katona József, Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kölcsey Ferenc, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Janus Pannonius, Pet fi Sándor, Vajda János, Vörösmarty Mihály, Zrínyi Miklós.

LIMBA SI LITERATURA SÂRBA MATERNA     
  I. Literatura sârba (texte literare) : Narodna književnost:
Lirsko – epske pesme (Hasanaginica) Epske pesme (Car Lazar i carica Milica)
Pripovetke (U cara Trojana kozje uši) Srednjevekovna književnost: Dositej Obradovic (Život i prosvetiteljsko delo)
Romantizam: Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti) Laza Kostic (Santa Maria della Salute)
Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti) Književnost XX veka: Ivo Andric (Most na Žepi, Na Drini cuprija)  Miloš Crnjanski (Seobe) Desanka Maksimovic (Krvava bajka) Dobrica Cosic (Koreni)
II. Limba si comunicare
III. Lexicologie
IV. Compunere

LIMBA SI LITERATURA TURCA MATERNA
   I. LITERATURA TURCA
(Yaz ile Kısın Tartısması), Nasrettin Hoca (Fıkra), Yunus Emre (;lahi), Kadı Burhanettin (Tuyug), Köroglu (Koçaklama), Karacaoglan (Güzelleme), Gevheri (Güzelleme), (Kerem ile Aslı Hikayesi), Evliya Çelebi (Seyahatname), Halide Edip Adıvar (Hikmet Çocuk), Rüsen Esref Ünaydın (Mustafa Kemal ;le Mülakat),
Süleyman Nazif (Kara Bir Gün), Yahya Kemal Beyatlı (Hatırat), Ömer Seyfettin (Topuz), Ahmet Hikmet Müftüoglu (Çaglayanlar), Mehmet Akif (Çanakkale Sehitlerine), Yahya Kemal Beyatlı (Akıncılar), Ziya Gökalp (Türkçülügün Esasları), Resat Nuri Güntekin (Tanrı Misafiri), Sami Pasa-Sezai (Esirlikte ;lk Gün),
Hüseyin Rahmi Gürpınar (Tövbeler Tövbesi), Halit Ziya Usaklıgıl (Köy Hatırası), Yakup Kadri Karaosmanoglu (Köy Hatırası), Ziya Gökalp (Ümit), Sait Faik Abasıyanık (Yani Usta), Sabahattin Ali
(Apartman), Aziz Nesin (Damda Deli Var), Fakir Baykurt (Çilli), Fazıl Hüsnü Daglarca (Mustafa Kemal’in Kagnısı), Mehmet Âkif Ersoy (Küfe), Celâleddin Rümi (Söylenmemis Bir Söz), Yunus Emre (Ey
Dost Askın Denizine), Fuzulî (Gazel), Bakî (Gazel), Nefî (Gazel), Nedim (Gazel), Seyh Galip (Rubaî), Asık Veysel (Hayat Hikâyesi), Namık Kemal (Vatan Türküsü), Recaizade Mahmut Ekrem (Yakısmadın), Mehmet Âkif Ersoy (Çanakkale Sehitleri), Mehmet Emin Yurdakul (Anadolu), Ziya Gökalp (Köyün), Tevfik Fikret (Kuslar), Ahmet Muhip Dranas (Sehrin Üstünden Geçen Bulutlar), Cahit Sıtkı Tarancı (Otuz Bes Yas Siiri), Yahya Kemal Beyatlı (Açık Deniz), Orhan Veli Kanık (Oktay’a Mektuplar), Halide Edip Adıvar (Atesten Gömlek), Resat Nüri Güntekim (Çalıkusu, Yaprak Dökümü), Yasar Kemal (;nce Memed), (Araba Sevdası).
   II. LIMBA SI COMUNICARE
   III. LEXICOLOGIE
   IV STILISTICA

LIMBA SI LITERATURA SLOVACA MATERNA
I. LITERATURA SLOVACA autori canonici – Ján Kollár (Slávy dcéra), Ján Hollý (Svätopluk),
Andrej Sládkovic ( Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Král (Zakliata panna vo Váhu a divný Janko), Ján Chalupka (Kocúrkovo), Ján Botto (Smrt Jánošíkova), Pavol Országh Hviezdoslav (Hájnikova žena), Martin Kukucín (Neprebudený), Božena Slancíkova Timrava (Tapákovci), Jozef Gregor Tajovský (Do konca)
II. LIMBA SI COMUNICARE
III. LEXICOLOGIE
IV STILISTICA

LIMBA SI LITERATURA CROATA MATERNA
I. LITERATURA CROATA
autori canonici – Ivan Mažuranic (Smrt Smail-age Cengica), StankoVraz (Dulabije), Petar Preradovic (Mrtva ljubav) August Šenoa (Seljacka buna), Ante Kovacic (U registraturi), Vjenceslav Novak
(Posljednji Stipancici), Josip Kozarac (Slavonska šuma), A.G.Matoš (Utjeha kose, Jesenje vece)
II. LIMBA SI COMUNICARE
III. LEXICOLOGIE
IV STILISTICA

LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA
Literatur:
Aufklärung: Wesenszüge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten;
G.E.Lessing als Vertreter der Aufklärung. G. E. Lessing: Nathan der Weise. Sturm und Drang: Lebensgefühl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
Klassik: Lebensgefühl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
Romantik: Lebensgefühl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
Realismus: Wesenszüge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklärung bis zum Realismus.
Grammatik/Sprachbetrachtung: Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz. Gepflegter, dem Sachverhalt angemessener Ausdruck.

CONTINUTURI PENTRU SIMULAREA EVALUARII NATIONALE PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A ÎN ANUL SCOLAR 2013 – 2014