CONTINUTURI PENTRU SIMULAREA EVALUARII NATIONALE PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

LIMBA SI LITERATURAROMÂNA 
  Continuturile pentru simulare sunt cele prevazute în programa pentru Evaluarea Nationala pentru absolventii clasei a VIII-a.
   Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele continuturi:
                     • procedee de expresivitate artistica în textele studiate (figuri de stil: alegoria) – continut asociat competentei specifice 1.1;
                     • complementul direct si propozitia subordonata completiva directa; complementul indirect si propozitia subordonata  completiva indirecta; complementele circumstantiale si propozitiile subordonate circumstantiale corespunzatoare (de loc,  de timp, de mod, de cauza, de scop) – continuturi asociate competentei specifice 2.2.
MATEMATICA
Continuturile pentru simulare sunt cele prevazute în programa pentruEvaluarea Nationala pentru absolventii clasei a VIII-a.
Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele teme:
                                                           • din capitolul Calcul algebric
                                                           - Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere.Simplificare. Operatii cu rapoarte (adunare, scadere,înmultire, împartire, ridicare la putere cu exponent numarîntreg)
                                                            • capitolul Functii
                                                            • din capitolul Ecuatii, inecuatii si sisteme de ecuatii
                                                          - Probleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul sistemelorde ecuatii
                                                           • din capitolul Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta,
segmentul de dreapta, unghiul
                                                            - calculul unor distante în interiorul corpurilor studiate
                                                            • din capitolul Corpuri geometrice. Paralelipipedul dreptunghic,
cubul; prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, patrat saudreptunghi; piramida triunghiulara regulata, tetraedrul regulat, piramida patrulatera regulata:
                                                           - desfasurari
                                                           - aria laterala, aria totala, volumul

LIMBA SI LITERATURAMAGHIARA MATERNA
TARTALMAK
     1. Irodalomolvasás
Irodalmi formák és kódok
- Szóképek: metafora, allegória, hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismétlés változatai (gondolatritmus, felsorolás, halmozás,fokozás), párhuzam, ellentét.
- Verstani alapfogalmak: hangsúlyos ritmus, rímfajták.
- Epika: történetmondás, elbeszél , elbeszél i néz pont, szerepl , szerepl k rendszere; epikai m fajok: elbeszélés/novella, humoreszk, népballada, m ballada, regény.
- Líra, líraiság, lírai én; lírai m fajok: dal, leíró költemény.
- Beszédhelyzet(ek) a köznapi és irodalmi szövegekben: a beszél nek a tárgyhoz és a címzetthez való viszonya; tény és fikció; elbeszél , elbeszél i néz pont. Térszerkezet, id szerkezet
a lírai és az epikai m vekben.
- Érték: megjelenített értékek, értékrend.
- Hangnemek: szatirikus, tragikus, tárgyilagos, humoros hangvétel.
    2. A logikus és célszer nyelvhasználat: közlésformák Az értekez fogalmazás szerkesztése. Irodalmi m vek egyéni értelmezése írásban. Magánlevél. Meghívó. Monológ. Leírás.Jellemzés. Hirdetés.
    3. A közlés épít elemei: a mondat, a szó, a hang.
A szó.
- A szavak jelentése (ismétlés).
- A szó szerkezete (ismétlés).
- A szófajok (ismétlés).
A mondat.
Az egyszer mondat és elemzése (ismétlés).

LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA
Literatur
  1. Persönliche Meinung äußern und begründen;
  2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:
      a. die Nacherzählung
      b. die Inhaltsangabe;
  3. Texte aufgrund von Fragen erschließen;
  4. Texte fortsetzen oder umformen;
  5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;
  6. Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen
  7. Änderung der Erzählperspektive;
  8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade
  9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situation.
Sprachbetrachtung
  1. Bereicherung des Wortschatzes:
     a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,
     b. das Wortfeld,
     c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;
  2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern: Subjekt, Prädikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;
  3. Identifikation und Bestimmen von Nebensätzen: Subjekt-, Prädikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;
  4. Form der Nebensätze:
     a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter
Fragesatz;
     b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe,verkappter Nebensatz
 5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensätze und umgekehrt

LIMBA SI LITERATURA RROMANI MATERNA
  1. Limba rromani (Fonetica, Lexicologie, Morfologie, Sintaxa)
  2. Literatura rromani (texte literare):
      Clasa a V-a: O suno e kakosqo Angel (Anghel Nastase vi Noemi Nasturas).
     Clasa a VI-a: Kamav te aresav sikl rno! (Noemi Palfi-Tamas).
     Clasa a VII-a: E xuxura (Nicolae Pandelica).
     Clasa a VIII-a: O rromano them (palemvakaripen ka ar o Zupter Borkoj palal o xramosaripen "O xasardo them" e Luminicaqo e Coabasqi)
  3. Notiuni de teorie literara
  4. Compunerea

LIMBA SI LITERATURA SÂRBA MATERNA
  1. Limba sârba (Fonetica, Lexicologie, Morfologie, Sintaxa)
  2. Literatura sârba (texte literare):
     clasa a V-a: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uši;
     clasa a VI-a: Car Lazar i carica Milica; Veletovci (Ivo Andric);
     clasa a VII-a: Hajduk Veljko (Vuk Stefanovic Karadžic); Pop Cira i pop Spira (S. Sremac)
     clasa a VIII-a: Kad mlidijah umreti (B. Radicevic); Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti (Laza Lazarevic); Pop Cira i pop Spira (S. Sremac)
  3. Notiuni de teorie literara
  4. Compunerea

LIMBA SI LITERATURA SLOVACA MATERNA
  1. Limba slovaca (Fonetica, Lexicologie, Morfologie, Sintaxa)
  2. Literatura slovaca (texte literare):
     - Clasa a V-a: Medicína (Janko Jesenský).
     - Clasa a VI-a: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovský), Katarína – ludová balada.
     - Clasa a VII-a: Prvé hodinky (Jozef Gregor Tajovský), Doktor (Janko Jesenský).
     - Clasa a VIII-a: Tapákovci (Božena Slancíková Timrava), Statkyzmätky (Jozef Gregor Tajovský).
  3. Notiuni de teorie literara
  4. Compunerea

LIMBA SI LITERATURA ITALIANA MATERNA
Continuturile pentru simulare sunt cele prevazute în programa pentru Evaluarea Nationala pentru absolventii clasei a VIII-a.
Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele continuturi:
     - procedee de expresivitate artistica în textele studiate (figuri de stil:
personificarea, epitetul, comparatia, repetitia, enumeratia, antiteza);
     - trasaturi ale speciilor literare: mitul, fabula;
     - articolul de ziar / de revista;
     - substantivele compuse;
     - verbul: perfectul simplu al verbelor regulate si neregulate (celemai frecvente); folosirea imperativului cu pronumele de politete;conjunctivul prezent si trecut

CONTINUTURI PENTRU SIMULAREA PROBELOR SCRISE ALE EXAMENULUI DE BACALAUREAT NATIONAL PENTRU ELEVII CLASEI A XI-A ÎN ANUL SCOLAR 2013 – 2014

LIMBA SI LITERATURA ROMÂNA
    Continuturile pentru simulare sunt cele prevazute în programa debacalaureat.
    Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele continuturi:
• reguli ale monologului, reguli si tehnici de construire a dialogului, stiluri functionale adecvate situatiei de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale si nonverbale în comunicarea orala – continuturi asociate competentei specifice 1.1;
• textul dramatic postbelic – continut asociat competentei specifice 2.3;
• limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii – continut asociat competentei specifice 2.5;
• simbolismul, prelungiri ale romantismului si clasicismului, perioada interbelica, perioada postbelica, curente culturale/literare românesti
în context european – continuturi asociate competentei specifice 3.2;
• interpretari si judecati de valoare exprimate în critica si în istoria
literara – continuturi asociate competentei specifice 4.3;
• autorii canonici: G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu, Marin Sorescu.

MATEMATICA
                   M_st-nat
  Continuturile pentru simulare, corespunzatoare claselor a IX-a, a X-a si a XI-a, sunt cele prevazute în programa de bacalaureat.
  Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele continuturi:
- Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceala a unui sistem liniar
- Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare din capitolul Sisteme de ecuatii liniare
• capitolului Functii derivabile
• capitolului Studiul functiilor cu ajutorul derivatelor
            M_mate-info
  Continuturile pentru simulare, corespunzatoare claselor a IX-a, a X-a si a XI-a, sunt cele prevazute în programa de bacalaureat.
  Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele continuturi:
- Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice
- Studiul compatibilitatii si rezolvarea sistemelor: proprietatea Kroneker-Capelli, proprietatea Rouchè, metoda Gauss din capitolul Sisteme de ecuatii liniare
• capitolului Derivabilitate
• capitolului Reprezentarea grafica a functiilor
            M_pedagogic
Continuturile pentru simulare, corespunzatoare claselor a IX-a, a X-a si a XI-a, sunt cele prevazute în programa de bacalaureat.
Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele continuturi:
- Structuri algebrice: inel, corp din capitolul Structuri algebrice

ISTORIE
POPOARE SI SPATII ISTORICE
   Europa si lumea în secolul XX
   Probleme de atins: Europa contemporana (unitate, diversitate, integrare); Cultura româna – cultura europeana; România si Europa în secolul al XX-lea
OAMENII, SOCIETATEA SI LUMEA IDEILOR
  Economie si societate în lumea postbelica
   Probleme de atins: Ocupatii si statute profesionale; Viata privata si viata publica; Economie rurala – economie urbana în România.
   Stiinta si societatea
   Probleme de atins: Impactul tehnologiei asupra vietii cotidiene si a mediului; Noile tehnologii si timpul liber.
STATUL SI POLITICA
   Statele în perioada contemporana
   Probleme de atins: Forme de organizare statala; Idei si regimuri politice.
Nota:
  Continuturile de mai sus fac parte din Programa scolara pentru istorie - clasa a XI-a, fara a fi incluse în programa pentru examenul de bacalaureat national.
  Competentele evaluate sunt cele prevazute în programa pentru examenul de bacalaureat national, formate/dezvoltate pâna la data sustinerii simularii.

LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA MATERNA
I. Kommunikációs képességek
Tartalmak
1.1 A nyelvi közlés tényez i (adó, vev , csatorna, kód, üzenet,kontextus), funkciói (ismeretközl , érzelemkifejez , felhívó, kapcsolatteremt , metanyelvi, stilisztikai).
1.2 Mindennapi kommunikáció (párbeszéd, monológ); nyilvános kommunikáció; tömegkommunikáció.
1.3 Rétegzettség és norma a nyelvhasználatban (köznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tájnyelvi változatok); a nyelvváltozatok eltér kifejezési formái.
1.4 Stílusrétegek, stílusárnyalatok (társalgási, tudományos-szakmai, publicisztikai, hivatalos, szépirodalmi).
2.1 A szöveg. Szövegszervez eljárások. Szövegszerkezet, szövegösszefüggés, grammatikai kapcsolóelemek, szövegjelentés (tételmondat, kulcsszó, témahálózat).
2.2 Szövegtípusok, szövegm fajok (elbeszél , leíró, érvel ; hivatalos írásm vek: hivatalos levél, szakmai önéletrajz; levél).
3.1 Érvel -meggy z , értekez szövegek (szónoklat, értekezés).
3.2 Az érvel -meggy z , értekez szöveg jellemz i: szókincs, terminológia, az érvelés technikája (érvek, ellenérvek; deduktív, induktív érvelés; bizonyítás, cáfolat).
4.1 Szóbeli és írott szövegek jellemz i.
4.2 A kommunikációs helyzethez és a tárgyhoz igazodó megnyilatkozás.
4.3 A magyar helyesírás alapelvei (a kiejtés, a szóelemzés, a hagyomány és az egyszer sítés elve); az egybeírás és különírás szabályai; a tulajdonnevek írásának szabályai; az idegen szavak helyesírása.
5.1 Vélemény, magyarázat; információk kiemelése, összefüggések megragadása, elfogadás, elutasítás megfogalmazása.
6.1 Könyv- és könyvtárhasználat; a forráshasználat etikai normái és formai kötöttségei; idézés, hivatkozás.
II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei
Tartalmak
1.1 Esztétikai tapasztalat, esztétikai érték, megjelenített értékek, értékrend, értékszerkezet.
1.2 Esztétikai min ségek: fenséges, alantas, tragikus, elégikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus.
1.3 Hangnemek: ünnepélyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus,
elégikus.
2.1 Irodalmi kánon, korstílus, stílusjegyek (középkor, reneszánsz, barokk, klasszicizmus, romantika).
3.1 Szóképek: metafora, megszemélyesítés, szinesztézia, allegória, metonímia, szimbólum. Hasonlat. Vándormotívum, archetípus. Alakzatok: ismétlés, ellentét, kihagyás, felcserélés, gondolatpárhuzam.
3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsúlyos ritmus, id mértékes ritmus, rím és rímfajták. Balassi-strófa, szonett.
3.3 Tér- és id szerkezet az epikai, lírai, drámai alkotásokban.
3.4 Epikai m fajok: eposz, ballada, legenda, novella, regény, napló, irodalmi levél.
3.5 Lírai m fajok: dal, epigramma, óda, himnusz, költ i levél, életkép, elégia, leíró költemény.
3.6 Drámai m fajok: tragédia, drámai költemény.
4.1 Elbeszélés és tanítás a legendában.
4.2 H steremtés a történeti tárgyú epikában (barokk eposz, történeti tárgyú m ballada, történelmi regény).
4.3 Az énelbeszélés változatai (levél, napló, irodalmi levél, szentimentalista
énregény). Az elbeszél i ént létrehozó narrációs eljárások.
4.4 Történetalakítás és id kezelés a romantikus epikus alkotásokban.
4.5 Romantikus emberkép az epikus alkotásokban.
5.1 Imitáció a barokk eposzban.
6.1 A közösségi én megnyilatkozásformái; a himnusz változatai (keresztény, közösségi), az óda történeti változatai (klasszicista, romantikus).
6.2 Lírai én a romantikában (teremt zseni, látnok, hasonmás).
7.1 Személyesség, személytelenség; közvetlenség, közvetettség.
7.2 Allegorikusság.
8.1 Imitáció, antik minta, imitáció és versszerkezet (piktúra, szentencia), verselés (klasszikus id mértékes verselés: hexameter, pentameter, disztichon), imitáció és m fajok (óda, elégia, epigramma).
8.2 Imitáció a humanista és klasszicista lírában.
9.1 Cselekmény, konfliktus, szerepl k rendszere, drámai h s, szerkezet, beszédfajták.
10.1 A romantikus dráma.
10.2 Eszmetörténeti összefüggések a drámai költeményben.
Ajánlott szerz k listája: Arany János, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai Vitéz Mihály, Jókai Mór, Kármán József, Katona József, Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kölcsey Ferenc, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Janus Pannonius, Pet fi Sándor, Vajda János, Vörösmarty Mihály, Zrínyi Miklós.

LIMBA SI LITERATURA SÂRBA MATERNA     
  I. Literatura sârba (texte literare) : Narodna književnost:
Lirsko – epske pesme (Hasanaginica) Epske pesme (Car Lazar i carica Milica)
Pripovetke (U cara Trojana kozje uši) Srednjevekovna književnost: Dositej Obradovic (Život i prosvetiteljsko delo)
Romantizam: Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti) Laza Kostic (Santa Maria della Salute)
Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti) Književnost XX veka: Ivo Andric (Most na Žepi, Na Drini cuprija)  Miloš Crnjanski (Seobe) Desanka Maksimovic (Krvava bajka) Dobrica Cosic (Koreni)
II. Limba si comunicare
III. Lexicologie
IV. Compunere

LIMBA SI LITERATURA TURCA MATERNA
   I. LITERATURA TURCA
(Yaz ile Kısın Tartısması), Nasrettin Hoca (Fıkra), Yunus Emre (;lahi), Kadı Burhanettin (Tuyug), Köroglu (Koçaklama), Karacaoglan (Güzelleme), Gevheri (Güzelleme), (Kerem ile Aslı Hikayesi), Evliya Çelebi (Seyahatname), Halide Edip Adıvar (Hikmet Çocuk), Rüsen Esref Ünaydın (Mustafa Kemal ;le Mülakat),
Süleyman Nazif (Kara Bir Gün), Yahya Kemal Beyatlı (Hatırat), Ömer Seyfettin (Topuz), Ahmet Hikmet Müftüoglu (Çaglayanlar), Mehmet Akif (Çanakkale Sehitlerine), Yahya Kemal Beyatlı (Akıncılar), Ziya Gökalp (Türkçülügün Esasları), Resat Nuri Güntekin (Tanrı Misafiri), Sami Pasa-Sezai (Esirlikte ;lk Gün),
Hüseyin Rahmi Gürpınar (Tövbeler Tövbesi), Halit Ziya Usaklıgıl (Köy Hatırası), Yakup Kadri Karaosmanoglu (Köy Hatırası), Ziya Gökalp (Ümit), Sait Faik Abasıyanık (Yani Usta), Sabahattin Ali
(Apartman), Aziz Nesin (Damda Deli Var), Fakir Baykurt (Çilli), Fazıl Hüsnü Daglarca (Mustafa Kemal’in Kagnısı), Mehmet Âkif Ersoy (Küfe), Celâleddin Rümi (Söylenmemis Bir Söz), Yunus Emre (Ey
Dost Askın Denizine), Fuzulî (Gazel), Bakî (Gazel), Nefî (Gazel), Nedim (Gazel), Seyh Galip (Rubaî), Asık Veysel (Hayat Hikâyesi), Namık Kemal (Vatan Türküsü), Recaizade Mahmut Ekrem (Yakısmadın), Mehmet Âkif Ersoy (Çanakkale Sehitleri), Mehmet Emin Yurdakul (Anadolu), Ziya Gökalp (Köyün), Tevfik Fikret (Kuslar), Ahmet Muhip Dranas (Sehrin Üstünden Geçen Bulutlar), Cahit Sıtkı Tarancı (Otuz Bes Yas Siiri), Yahya Kemal Beyatlı (Açık Deniz), Orhan Veli Kanık (Oktay’a Mektuplar), Halide Edip Adıvar (Atesten Gömlek), Resat Nüri Güntekim (Çalıkusu, Yaprak Dökümü), Yasar Kemal (;nce Memed), (Araba Sevdası).
   II. LIMBA SI COMUNICARE
   III. LEXICOLOGIE
   IV STILISTICA

LIMBA SI LITERATURA SLOVACA MATERNA
I. LITERATURA SLOVACA autori canonici – Ján Kollár (Slávy dcéra), Ján Hollý (Svätopluk),
Andrej Sládkovic ( Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Král (Zakliata panna vo Váhu a divný Janko), Ján Chalupka (Kocúrkovo), Ján Botto (Smrt Jánošíkova), Pavol Országh Hviezdoslav (Hájnikova žena), Martin Kukucín (Neprebudený), Božena Slancíkova Timrava (Tapákovci), Jozef Gregor Tajovský (Do konca)
II. LIMBA SI COMUNICARE
III. LEXICOLOGIE
IV STILISTICA

LIMBA SI LITERATURA CROATA MATERNA
I. LITERATURA CROATA
autori canonici – Ivan Mažuranic (Smrt Smail-age Cengica), StankoVraz (Dulabije), Petar Preradovic (Mrtva ljubav) August Šenoa (Seljacka buna), Ante Kovacic (U registraturi), Vjenceslav Novak
(Posljednji Stipancici), Josip Kozarac (Slavonska šuma), A.G.Matoš (Utjeha kose, Jesenje vece)
II. LIMBA SI COMUNICARE
III. LEXICOLOGIE
IV STILISTICA

LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA
Literatur:
Aufklärung: Wesenszüge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten;
G.E.Lessing als Vertreter der Aufklärung. G. E. Lessing: Nathan der Weise. Sturm und Drang: Lebensgefühl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
Klassik: Lebensgefühl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
Romantik: Lebensgefühl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
Realismus: Wesenszüge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklärung bis zum Realismus.
Grammatik/Sprachbetrachtung: Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz. Gepflegter, dem Sachverhalt angemes

CALENDARUL

Simularilor evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a i a simularii probelor scrise ale

examenului de bacalaureat national

Simularea evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a 

18 februarie 2014 Simulare – Limba si literatura româna – proba scrisa

19 februarie 2014 Simulare – Matematica – proba scrisa

20 februarie 2014 Simulare – Limba si literatura materna – proba scrisa

7 martie 2014 Afisarea rezultatelor

Simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat national pentru elevii claselor

a XI-a si a XII-a 

3 martie 2014 Simularea probei E)a) – proba scrisa – Limba si literatura româna

4 martie 2014 Simularea probei E)b) – proba scrisa – Limba si literatura materna

5 martie 2014 Simularea probei E)c) – proba scrisa – Proba obligatorie a profilului

7 martie 2014 Simularea probei E)d) – proba scrisa – Proba la alegere a profilului si specializarii

14 martie 2014 Afisarea rezultatelor

ORDIN SIMULARE

O R D I N

privind organizarea si desfasurarea simularii evaluarii nationale pentru elevii clasei

a VIII-a si a simularii probelor scrise ale examenului de bacalaureat national,

în anul scolar 2013 - 2014

      În temeiul prevederilor art.77, alin. (5) si ale art. 94, alin. (2) lit. e) din Legea educatiei nationale nr.1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, ale prevederilor Ordinului ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 3753/2011 privind aprobarea unor masuri tranzitorii în sistemul national de învatamânt, cu modificarile ulterioare,în temeiul prevederilor art.5 din Hotarârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei Nationale, cu modificarile si completarile ulterioare,
     MINISTRUL EDUCATIEI NATIONALE emite prezentul ordin:
    Art.1. Se aproba organizarea simularii Evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a si a simularii probelor scrise ale examenului de bacalaureat national, în anul scolar 2013 - 2014, pentru familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluari nationale, respectiv a unui examen de bacalaureat national si cu scopul de a optimiza rezultatele obtinute de catre elevii din învatamântul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale/liceale.

     Art.2. Se aproba Calendarul simularii Evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a si a simularii probelor scrise ale examenului de bacalaureat national, în anul scolar 2013 - 2014, prevazut în anexa nr. 1 care face parte integranta din prezentul ordin.

     Art.3.   -(1) Disciplinele la care se organizeaza simularea Evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul scolar 2013 - 2014, sunt: limba si literatura româna, limba si literatura materna (pentru elevii apartinând minoritatilor nationale care au urmat cursurile gimnaziale în limba materna), matematica.
                -(2) Lista continuturilor pentru simularea Evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a în anul scolar 2013 – 2014 este prevazuta în anexa nr. 2 care face parte integranta din prezentul ordin.

    Art.4. – (1) Disciplinele la care se organizeaza simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat national pentru elevii clasei a XI-a în anul scolar 2013 – 2014 sunt: limba si literatura româna, limba si literatura materna (pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile, care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale), matematica si istorie.
               -(2) Lista continuturilor pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat national
pentru elevii clasei a XI-a în anul scolar 2013 – 2014 este prevazuta în anexa nr. 3 care face parte
Integranta din prezentul ordin.

    Art.5. – (1) Disciplinele la care se organizeaza simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat national pentru elevii clasei a XII-a în anul scolar 2013 – 2014 sunt: limba si literatura româna, limba si literatura materna (pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile, care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale), matematica, istorie, fizica, chimie, biologie, informatica, geografie, logica, argumentare si comunicare, psihologie, economie, sociologie, filosofie.
               -(2) Lista continuturilor pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat national
pentru elevii clasei a XII-a în anul scolar 2013 – 2014 este prevazuta în anexa nr. 4 care face parte integranta din prezentul ordin.

     Art.6. – Organizarea simularii Evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a si a simularii probelor scrise ale examenului de bacalaureat national, în anul scolar 2013 - 2014 se realizeaza în baza unei proceduri separate, care va fi comunicata ulterior.

     Art.7. – Rezultatele obtinute de elevi la simularea Evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a si la simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat national sunt analizate la nivelul fiecarei unitati de învatamânt în care s-au desfasurat simularile nationale din anul scolar 2013-2014, prin discutii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, sedinte cu parintii, precum si la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptarii unor masuri pentru îmbunatatirea performantelor scolare.

     Art.8. Directia Generala Educatie si Învatare pe Tot Parcursul Vietii, Directia Generala Învatamânt în Limbile Minoritatilor, Centrul National de Evaluare si Examinare, inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti si unitatile de învatamânt duc la îndeplinire prezentul ordin.

     Art.9. Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU, Remus PRICOPIE

Model examen bacalaureat 2015

Examenul de bacalaureat na ional 2015

 

Proba E. a)

Limba si literatura română

 

MODEL

 

 

 

Filiera teoretică – Profil real; Filiera tehnologică

 

Filiera voca ională – Toate profilurile (cu excep ia profilului pedagogic)

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

                                                    SUBIECTUL I (30 de puncte)

 

Citeste următorul text:

Ce frumos si-azi-noapte, draga mea ... Afară

Linistea de aur se plimba pe drum.

Mii si mii de gânduri se făceau de parfum

  Din adânc, pământul aducea parfum.

 

 Am stat iar tot singur – numai eu cu mine –

Noaptea era-naltă, sufletul la fel.

Până-n depărtare, iarăsi nu stiu cine,

Luase codru-n bra"e si dormea cu el.

 

Se făcuse noapte, una de mărgele ...

Luminând, un astru lumea căuta.

Barca lunii goală, într-un stuf de stele,

De nimic legată, tainic aștepta. [(]

 

 

Ce păcat că n-ai fost. Din tării uitate,

Despre ziuă, timpul, care nu dormea,

A suflat în stele de le-a stins pe toate,

A luat barca lunii si-a plecat cu ea.

(Virgil Carianopol, Iarăsi)

Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerin e cu privire la text:

1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor:

parfum și singur. 2 puncte

 

2. Explică rolul cratimei în secvența: Până-n depărtare. 2 puncte

 

3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul noapte.2 puncte

4. Transcrie două mărci lexico-gramaticale ale subiectivită ii prezente în textul dat. 4 puncte

 

5. Precizează două motive literare prezente în textul dat. 4 puncte

 

6. Selectează două secvențe din textul dat, care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 4 puncte

 

7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din strofa a treia a textului dat.

4 puncte

 

8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului liric. 4 puncte

 

9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, ultima strofă a textului, prin eviden ierea rela iei dintre ideea poetică si mijloacele artistice. 4 puncte

 

 

 

                                        SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

 

Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul prietenilor pentru un

adolescent.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

 

− să respec i structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor ingvistice adecvate exprimării unei aprecier

8 puncte

− să ai con inutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii fa ă de problematica pusă în discu ie, enun area si dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;

16 puncte

− să respec i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctua ie) si precizarea privind numărul de cuvinte.

6 puncte

Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanță cu problematica pusă în discuție.

 

                                  SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

 

 

  Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinti

rela"ia dintre două personaje dintr-un

ext narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă, I. L. Caragiale sau Ioan Slavici.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

 

– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din

 

textul narativ studiat;

 

– eviden ierea, prin două episoade/citate/secven e comentate, a modului în care evoluează

 

rela ia dintre cele două personaje;

 

– ilustrarea a patru componente de structură, de compoziție si de limbaj ale textului narativ

 

studiat, semnificative pentru analiza rela iei dintre cele două personaje (de exemplu: incipit, final,

 

perspectivă narativă, ac iune, conflict, rela ii temporale si spa iale, modalită i de caracterizare a

 

personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor etc.);

 

– sus inerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului narativ studiat se

 

reflectă în evolu ia rela iei dintre cele două personaje.

 

 

Notă!

 

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

 Pentru con inutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin ă/reper).

 Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilită"i de analiză si de argumentare

 

– 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia

 

– 2 puncte; asezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind

numărul de cuvinte

– 1 punct).

 

 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte si să dezvolte subiectul propus.

 

 

 

PROGRAMA DE EXAMEN la disciplina LIMBA SI LITERATURA ROMANA 2015

                                I.      STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.

Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală) şi conţinuturi asociate acestora, în conformitate cu programa şcolară pentru disciplina limba şi literatura română: filiera teoretică – profil real, filiera tehnologică – toate profilurile şi specializările, filiera vocaţională – toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore şi este în conformitate cu prezenta programă de examen.

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10 – 15 minute.

                                II.      COMPETENŢE DE EVALUAT

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

            
          1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

 

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse	–    reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.) –   reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog –     stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare –     rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse	–                    reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate) –                    relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail) –                    exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat –                   normele citării –                     normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
1.3. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte	– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon – expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic
1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise	–                    texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, –                    memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului –                    sens denotativ şi sensuri conotative –       elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul –                    ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr –                    scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc. –                     reacţiile receptorului: cititor, ascultător
1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului	–  componentele şi funcţiile actului de comunicare –   niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal –    normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual –     tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ –  discursul politic, discursul publicistic –  rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere –  rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
2.1. Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere	–  temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume –  genuri literare: epic, liric, dramatic –  modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite
2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ	–  particularităţi ale construcţiei subiectului în  textele narative –   particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative –   instanţele comunicării în textul narativ –  construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje –  tipuri de perspectivă narativă –   specii epice: basm cult, nuvelă, roman –  registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului –   stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
2.3. Identificarea  şi  analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic	–  particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic –  particularităţi ale compoziţiei textului dramatic –   modalităţi de caracterizare a personajelor –   registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului –  specii dramatice: comedia –  un text dramatic postbelic –  creaţie dramatică şi spectacol –  cronica de spectacol
2.4. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic	–   titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică –   sugestie şi ambiguitate –   imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie –   poezie epică, poezie lirică –   instanţele comunicării în textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte	–   viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare –   limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură	– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre operele literare şi contextul cultural în care au apărut acestea	– trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere
3.2. Construirea  unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate	–        curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul –        perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; criticismul junimist) b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul) c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; identitate culturală în context european) d.  perioada postbelică (romanul postbelic, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale/literare: postmodernismul)

4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere	–         construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare,  structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale –         logica şi coerenţa mesajului argumentativ
4.2. Argumentarea unui punct de vedere faţă de o problematică pusă în discuţie	–   verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii            evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare –        construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ
4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii	–   interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară –   eseul structurat, eseul liber

PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

 

a.      LITERATURĂ

Autori canonici:

·                 Mihai Eminescu

·                 Ion Creangă

·                 I.L. Caragiale

·                 Titu Maiorescu

·                 Ioan Slavici

·                 G. Bacovia

·                 Lucian Blaga

·                 Tudor Arghezi

·                 Ion Barbu

·                 Mihail Sadoveanu

·                 Liviu Rebreanu

·                 Camil Petrescu

·                 G. Călinescu

·                 E. Lovinescu

·                 Marin Preda

·                 Nichita Stănescu

·                 Marin Sorescu.

Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.

Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.

Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.

 

b.      LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Conţinuturile de mai jos vizează:

-      aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;

-      aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

 Niveluri de constituire a mesajului

Nivelul fonetic

-      pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul

-      cacofonia; hipercorectitudinea

-      pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

Nivelul lexico-semantic

-      variante lexicale; câmpuri semantice

-      erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică

-      derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale

-      relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)

-      sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)

-      unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)

-      câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale

-      sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ

Nivelul morfosintactic

-      forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului

-      elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)

-      elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)

Nivelul ortografic şi de punctuaţie

-      norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)

-      rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

Nivelul stilistico-textual

-      registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare

-      coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă

-      tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

-      stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

-      limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

-      stil direct, stil indirect, stil indirect liber

-      rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului

-      rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2014 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.

Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare“.